Turqoise – Terapia de cuplu, Terapia de familie, Psihoterapie

Informeaza-te!

Etapele procesului de pierdere

Cand  spun pierdere, ma refer in primul rand la pierderea unei fiinte dragi, dar aceste etape pot fi extrapolate la orice fel de pierdere: a sanatatii, si implicit a viitorului pe care persoana il avea pana in momentul respectiv, a unui vis (cand ar fi dorit sa devina sportiv de performanta, dar si-a rupt un menisc la genunchi), a serviciului, etc.

Etapele 

1.Negarea si izolarea

2.Supararea

3.Negocierea

4.Depresia

5.Acceptarea

 

1. „Nu se poate sa se fi intamplat asa ceva”, „Nu, nu eu”, „Nu poate fi adevarat”.

Negarea functioneaza ca un amortizor de protectie impotriva loviturilor provocate de vestile socante, dand posibilitatea persoanei sa isi vina in fire si, o data cu trecerea timpului,sa isi mobilizeze alte mijloace de aparare radicale.

Forme de manifestare: pierderea interesului pentru treburile zilnice

Dormit in exces sau insomnie

Pierderea poftei de mancare

Pierderea interesului pentru igiena zilnica si pentru propria persoana

 

2.”De ce eu?”. Supararea este imprastiata in toate directiile si proiectata in mediul inconjurator, periodic, aproape la intamplare.

 

3.Negocierea este o incercare de amanare. Trebuie sa cuprinda un premiu oferit „pentru buna purtare” si stabileste, de asemenea, un „termen limita”auto-impus  ( de exemplu, inca o reprezentatie, nunta fiului, etc), cuprinzand si o promisiune implicita, cum ca persoana nu va mai cere mai mult daca aceasta amanare este indeplinita.

 

4.Depresia poate fi de doua feluri, una reactiva, vis-a-vis de lucrurile dragi pe care cineva le-a pierdut si cea de-a doua, o depresie pregatitoare, in fata iminentei pierderi.

 

5.Atunci cand trairile afective au fost exprimate in totalitate, persoana ajunge sa fie impacata cu sine, cu soarta si cu lumea.

Acceptarea nu trebuie sa fie interpretata in mod gresit ca fiind un stadiu de fericire. Acesta este un stadiu aproape golit de trairi afective.Este ca si cum durerea ar fi disparut, lupta s-ar fi sfarsit si acum ar fi venit timpul pentru odihna.

 

Doar simtiti

 

Pierderea pe care ati suferit-o este reala si recunoasterea ei este importanta. Nu va reprimati mania, tristetea, supararea sau sentimentul neputintei. Aceste sentimente sunt toate foarte firesti. Daca va vine sa plangeti, plangeti.

Nu stabiliti modul in care ar trebui sa va simtiti. Fiecare reactioneaza diferit cand este vorba de o pierdere. Nu va judecati prin prisma felului in care se simt ceilalti. Nu exista o cale corecta sau una gresita.


Posted in: Informeaza-te!

Leave a Comment: (0) →

Leave a Comment